Tulburările de comportament alimentar nu sunt despre voință sau alegeri greșite. Ele reflectă o suferință emoțională profundă și adesea invizibilă. Relația cu mâncarea devine, în aceste cazuri, un mod de a gestiona emoții intense, controlul, stima de sine sau imaginea corporală.
• Anorexia nervoasă – restricționarea severă a alimentației, teama intensă de îngrășare,o imagine corporală distorsionată
• Bulimia nervoasă – episoade de mâncat compulsiv urmate de comportamente compensatorii (vărsături autoinduse, exerciții fizice excesive, laxative)
• Tulburarea de mâncat compulsiv (binge eating) – consumul rapid și excesiv de alimente, fără comportamente de compensare, însoțit de vinovăție și rușine
• Ortorexia – obsesia pentru alimentația „perfectă” sau „curată”, care ajunge să afecteze negativ viața socială și emoțională
• Alte comportamente dezadaptative: control alimentar excesiv, oscilarea frecventă între diete, consum compulsiv pe fond emoțional
Mâncarea devine uneori un refugiu emoțional, un instrument de control sau o modalitate de pedepsire. În multe cazuri, persoanele care se confruntă cu astfel de dificultăți au trăit:
• Traume emoționale sau abuzuri
• Presiuni legate de aspectul fizic sau perfecționismul
• Probleme de stimă de sine, rușine, depresie sau anxietate
• Relații familiale disfuncționale, în care mâncarea era legată de control, afecțiune sau respingere
Terapia nu se axează doar pe comportamentul alimentar, ci mai ales pe vindecarea rădăcinilor emoționale. Într-un cadru empatic și fără judecată:
• Explorăm mesajele inconștiente din spatele relației cu mâncarea și corpul
• Lucrăm la recunoașterea și reglarea emoțiilor
• Îți reconstruiești o relație sănătoasă cu corpul tău
• Îți întărești stima de sine și capacitatea de a avea grijă de tine cu blândețe
Recuperarea este posibilă. Nu e nevoie să lupți singur(ă) cu rușinea, vinovăția sau frica.
Psihoterapia te poate sprijini să redescoperi un mod sănătos și echilibrat de a trăi în propriul corp.
Programează o ședință