Stilurile de atașament - relații mai sănătoase

Stilurile de atașament sunt modalități prin care persoanele formează și mențin legături emoționale cu ceilalți, în special în contextul relațiilor.

În prezent știm că stilurile de atașament pe care le avem la vârsta adultă sunt influențate de modul în care am fost crescuți de părinți (atenți și disponibili sau rigizi și distanți), experiențele de viață și trăsăturile de personalitate. Stilurile de atașament sunt determinate de:

• Gradul de confort resimțit în relațiile intime și de apropiere (ori felul în care este evitată intimitatea).
• Anxietatea resimțită în legătură cu iubirea și cu atenția partenerului, cât și nivelul de preocupare pentru relație

Pixabay / Pexels

Principalele stiluri de atașament

1. Stilul de atașament anxios

Persoanele cu un stil de atașament anxios și preocupat caută adesea niveluri ridicate de intimitate, aprobare și receptivitate din partea partenerilor, devenind adesea excesiv de dependenți de ei. Ei pot avea o viziune negativă despre ei înșiși și o viziune pozitivă despre ceilalți, ceea ce duce la îngrijorarea că vor fi respinși sau abandonați.

Dezvoltare: acest stil se dezvoltă adesea din răspunsurile inconsecvente ale îngrijitorului, în care îngrijitorul este uneori susținător, dar alteori indisponibil sau neglijent.

2. Stilul de atașament evitant

Indivizii cu un stil de atașament evitant tind să se distanțeze de ceilalți, să acorde prioritate independenței și încrederii în sine și adesea evită relațiile apropiate. De obicei, au o viziune pozitivă despre ei înșiși, dar o vedere negativă asupra celorlalți.

Dezvoltare: Acest stil se poate dezvolta de la îngrijitorii care sunt distanți din punct de vedere emoțional sau care nu răspund, determinând copilul să învețe să se bazeze pe ei înșiși, mai degrabă decât să caute confort de la alții.

3. Stilul de atașament securizat

Persoanele cu un stil de atașament sigur se simt în general confortabil cu intimitatea și autonomia. Au încredere în ceilalți, le este ușor să depindă de ceilalți și să îi asigure pe ceilalți că se pot baza pe ei, au o perspectivă pozitivă despre ei înșiși și despre ceilalți.

Cum se formează: atașamentul sigur se dezvoltă de obicei atunci când părinții sunt în mod constant receptivi, de încredere și grijulii, oferind un mediu sigur și de sprijin pentru copil.

4. Stilul de atașament evitant-anxios

Persoanele cu un stil de atașament de evitant-anxios experimentează sentimente amestecate despre relații, își doresc apropierea, dar și se tem de intimitate și de durere potențială. Au o părere negativă despre sine și despre ceilalți, anxietate ridicată și evitare în relații, ambivalență și imprevizibilitate în exprimarea emoțională.

Dezvoltare: adesea rezultă din experiențe traumatice sau abuzive din copilărie, în care îngrijitorul este atât o sursă de confort, cât și de frică.

Înțelegerea acestor stiluri de atașament îi ajută pe indivizi să-și recunoască și să gestioneze modelele lor relaționale, îmbunătățindu-și interacțiunile și promovând conexiuni mai sănătoase.

Pași practici pentru a utiliza teoria atașamentului

Auto-reflecție: Angajeaza-te în introspecție sau ține un jurnal pentru a identifica modelele personale de atașament.

Educație: Citește cărți sau participă la ateliere despre teoria atașamentului.

Terapie: Caută ajutor profesional pentru a explora și a lucra la problemele atașamentului.

Comunicare: Discută despre stilurile de atașament cu partenerii pentru a construi înțelegere reciprocă și strategii pentru o relație mai sănătoasă.

Mindfulness și strategii de coping: Practică mindfulness și alte strategii de coping pentru a gestiona anxietatea sau evitarea legată de atașament.